• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Rezervări pentru concertele simfonice

    Rezervările la concertele simfonice se pot face pe site-ul nostru începând cu ziua de luni din săptămâna concertului.

  • „Brâncuși e al meu”

    Semnatura email 560x150

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • În atenția publicului spectator,

    Accesul în sălile de spectacol ale Ateneului Român este permis până la ora începerii concertelor. După această oră, accesul se mai poate face DOAR la pauză. Mulțumim pentru înțelegere!

  • The Great Restoration Work of The Athenaeum

    coperta_cupola_ukEditura „Anima" a acceptat să realizeze pro bono traducerea volumului Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003) în format electronic şi astfel, cu bucurie, anunţăm că volumul de excepţie The Great Restoration Work of The Romanian Athenaeum (1990-2003) poate fi accesat pe site-ul Filarmonicii „George Enescu" la adresa http://fge.org.ro/images/stories/publicatii/great_restoration.pdf

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook, Twitter și Instagram.

  • Caietele Filarmonicii "George Enescu"

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Publicate de Editura Anima, Coordonator de colecţie: Cristina Sârbu

Stagiunea 2016 - 2017

Vă rugăm să vă asigurați că browser-ul dumneavoastră suportă Flash Player (descărcare AICI).

Vă rugăm să vă asigurați că nu aveți activată vreo aplicație pentru blocarea ferestrelor de tip pop-up.

Categoria a III-a de bilete = strapontine, scaune fără spătar.

Vă rugăm să vă abonaţi la newsletter

Rămas bun, Nicolae Licareţ!

urlMiercuri, 23 noiembrie 2016, sicriul cu trupul neînsufleţit al directorului artistic al Filarmonicii „George Enescu”, Nicolae Licareţ, a fost depus în foaierul Ateneului Român. Maestrul, care şi-a dedicat viaţa instituţiei, a fost omagiat de personalităţi ale lumii artistice şi de oficialităţi, care au venit să-şi ia rămas bun de la artist. Nicolae Licareţ a fost înmormântat joi, 24 noiembrie 2016, la cimitirul Izvorul Nou.

Miercuri, în foaierul Ateneului Român, directorul Filarmonicii „George Enescu”, domnul Andrei Dimitriu a declarat în discursul său: „Este o ceremonie tristă…deşi învăţătura/preceptele creştine - şi părintele ar tălmăci mult mai bine – ne consolează că, de fapt, e doar o trecere Dincolo… într-o altă dimensiune necunoscută nouă. Totuşi, orice despărţire, cu atât mai mult una definitivă, are o incontestabilă marcă dramatică. E greu… e foarte greu să ignorăm această percepţie".
„Ne despărţim acum de o personalitate aparte, nu doar un eminent muzician care a lăsat amprenta unei personalităţi inconfundabile, dar şi un remarcabil camarad şi un excelent conducător de instituţie muzicală de primă mărime”, a subliniat Andrei Dimitriu.
„Statistic vorbind, e o mare şi probabil unică performanţă: a slujit cu vrednicie, pasiune şi devotament, jumătate de veac, aceeaşi instituţie: Filarmonica «George Enescu». Filarmonica îi datorează în bună măsură reuşitele care au consacrat ansamblurile noastre muzicale, în ţară şi în străinătate, în ultimii ani.
Maestrul Nicolae Licareţ este unul din puţinii interpreţi cu activitate concertistică la trei instrumente cu claviatură (orgă, clavecin, pian). A concertat în cele mai importante săli din Europa, America, Asia, abordând un repertoriu larg cuprinzând lucrări esenţiale de la muzica Renaşterii, Barocului până la muzica contemporană, universală şi românească. Talent remarcat încă din anii şcolii – a debutat la sala Dalles, în 17 mai 1959, într-un festival Haendel.
Maestrul a avut şansa formării sub îndrumarea unor nume de legendă ale pedagogiei muzicale româneşti: Muza Ciomac, Cella Delavrancea, la Conservator celebra Florica Muzicescu. A urmat cursuri de perfecţionare în mari centre muzicale europene, sub îndrumarea unor nume consacrate, ceea ce i-a permis conturarea unui profil de muzician cu o personalitate de rafinat calibru, ovaţionat pe mari scene din toată lumea. A concertat sub bagheta unor dirijori de mare autoritate: Roberto Benzi, Witold Lutoslawski, Carlo Zecchi, Lawrence Foster şi mulţi alţii, având parteneri nume celebre: Henryk Szering, Lola Bobescu, Vladimir Orlov şi încă mulţi alţii.
Pentru merite deosebite în promovarea muzicii universale şi româneşti a fost decorat de Casa Regală a României cu ordinul «Coroana României» în grad de Cavaler şi de către Preşedinţia României cu ordinul «Meritul cultural» în grad de Comandor…între altele. A primit de asemenea ordinul «Steaua Solidarităţii Italiene» în grad de Cavaler şi ordinul francez «Cavaler al Artelor şi Literelor».
A iubit Filarmonica cu dăruire, cu pasiune şi înţelept, adaptat la oameni şi conjuncturi. A fost diplomat, a fost abil, a fost abil, a fost insistent, a fost subtil şi înainte de toate un strălucit profesionist, şi a reuşit ca în limitele condiţionărilor timpurilor şi a dificultăţilor omeneşti să menţină Filarmonica pe primul loc în ierarhia instituţiilor muzicale româneşti. A fost ziditor în ciuda obstacolelor, poate chiar a ostilităţilor de orice natură: a iertat şi a iubit.
Nicolae Licareţ rămâne în istoria glorioasă a Filarmonicii bucureştene, o figură de prim rang înscrisă necondiţionat în galeria marilor personalităţi ale muzicii româneşti contemporane. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a spus, în finalul discursului său, Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmoniciii „George Enescu”.

 
Radu Paladi - Concertul pentru vioară şi orchestră

Radu PaladiPrima audiţie absolută a Concertului pentru vioară şi orchestră de Radu Paladi a avut loc pe scena Ateneului, în februarie 2007, interpretat de Mariana Sîrbu, acompaniată de Orchestra Filarmonicii „George Enescu” sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal. Despre această lucrare, compozitorul spunea: „Ideea de a scrie un concert pentru vioară şi orchestră se afla ascunsă, probabil, undeva în străfundul conştiinţei mele, încă din anii adolescenţei, când am avut fericirea de a asculta, sub cupola Ateneului, vioara lui Enescu. Sunetul de neuitat al magicianului, a cărui frumuseţe nu am mai regăsit-o mai târziu la nici un maestru al viorii, precum şi profunzimea şi complexitatea gândirii sale muzicale m-au impresionat profund şi probabil că acea atmosferă magică a jucat un rol însemnat peste jumătate de veac, determinându-mă să scriu acest concert.”

 
Orchestra Filarmonicii "George Enescu"

orchestra_2014De peste 140 de ani, Orchestra Simfonica a Filarmonicii "George Enescu" da pulsul vietii muzicale romanesti in inima capitalei, la Atenul Roman, locul unde traditia intalneste modernitatea. Spatiul generos, in egala masura spectaculos si dinamic, prilejuieste deopotriva studentilor si abonatilor de-o viata intalniri atat cu marii clasici, dar si cu muzica contemporana.

Nume ca Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Mircea Cristescu si Cristian Mandeal alcatuiesc o linie neintrerupta a maestrilor, fiindca Orchestra simfonica a fost condusa intotdeauna de lideri care au stiut sa pastreze un standard inca neegalat in Romania.

In perioada de glorie interbelica, practic nu a existat dirijor sau solist important care sa nu fi fost oaspete al Ateneului, precum Igor Stravinski, Maurice Ravel, Arthur Rubinstein, Richard Strauss, Herbert von Karajan, Pablo Casals. Nivelul profesional s-a racordat permanent la spatiul cultural european, acolo unde Filarmonica s-a simtit intotdeauna acasa si unde a fost si este considerata un membru al elitei familiei muzicale. Astazi, ca si ieri, interpreti din toata lumea sunt invitati saptamanali si prezinta impreuna cu orchestra, de multe ori, concerte cu casa inchisa.

Citeşte mai mult...
 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Citeşte mai mult...