|
|
| Home Istoric Cladirea Ateneului Organizare Orchestra simfonica Orchestre de camera Corul Program | |
 |
În sfera aceluiasi interes pentru decoratie intra si preocuparea constanta formulata de C. Exarhu si Al. Odobescu înca din 1888, de a se realiza o monumentala fresca pe peretele circular al salii, fresca ce trebuie sa evoce momentele cele mai importante ale istoriei noastre nationale, dar în acelasi timp sa creeze o imagine fidela a specificitatii sufletului românesc. Propunând în anul 1901, un proiect în spiritul celor aratate mai sus pictorul Stefan Popescu dorea realizarea acestei picturi de 300 mp pe pânza, considerând ca astfel nu va trebui sa fie închisa sala pentru un timp. Dar lipsa de fonduri suficiente face ca proiectul sa taraganeze multi ani. În sfârsit, este acceptat proiectul prof. Costin Petrescu pentru realizarea unei fresce ce reprezinta în 25 de episoade momente importante din istoria românilor. Fondurile au provenit din subscriptie publica. Lucrarea în lungime de 75 mp si latime de 3 m începuta în 1933 în tehnica "al Fresco" va fi inaugurata la 26 mai 1938. Consideram ca este interesanta o succinta descriere a scenelor deoarece valoarea lor ideatica este net superioara valorii artistice, fapt ce nu ne surprinde având în vedere caracterul programatic al lucrarii si necesitatea de a supune compozitia, desenul si culoarea spatiului oferit, într-un ansamblu cu anumite coordonate plastice si decorative. Dar sa urmarim succesiunea episoadelor: 1. Traian patrunde în Dacia. Împaratul este prezentat în statul sau major, lânga podul peste Dunare de la Turnu Severin. 2. Colonizarea Daciei. În fundal se vede momentul de la Adam-Clissi. Legionarii patrunde în Dacia. 3. Contopirea dacilor cu romanii este prezentata prin idila dintre o tânara daca si un soldat roman. Stela funerara reprezinta o piesa gasita în timpul sapaturilor de la Alba Iulia. 4. La orizont o sentinela romana strajuieste hotarul. Norii negri simbolizeaza apropiatele invazii barbare. 5. Invazia barbarilor. 6. Începutul vietii românesti patriarhale. Norii se risipesc, iar populatia coboara din munti si ridica locuinte si salas de închinaciune. 7. Statornicirea: taranul român îsi pregateste armele: arcul si securea. 8. Descalecatul: de peste munti se iveste un cavaler calare, pe care populatia îl primeste cu pâine si sare. 9. Statul Militar: Mircea cel Batrân parlamenteaza cu trimisii turci. 10. Statul Administrativ: în curtea Manastirii Moldovita, Alexandru cel Bun împarte dregatoriile statului. 11. Cruciada românilor: Iancu de Hunedoara, Vlad dracul si Stefan al doilea ridica o oaste pentru izgonirea turcilor. In fundal apare castelul de la Hunedoara si Cetatea Poenari de la Arges. Figura lui Tepes Voda se zareste ca o umbra misterioasa. 12. Vremea lui Stefan cel Mare. Un taran îsi face lance din fierul coasei. Stefan în fata Cetatii Sucevei primeste pe trimisii Papei care îi aduc spada si titlul de "Ostas al lui Christ". 13. Epoca de pace si credinta. Neagoe Basarab si familia sa ies din Biserica episcopala de la Curtea de Arges (deasupra lojii României). 14. Epoca lui Mihai Viteazul. Domnitorul întregitor al neamului se pregateste sa intre în Alba Iulia. 15. Epocile culturale: Matei Basarab, Vasile Lupu (în fundal Cetatea Târgoviste si Biserica 3 Ierarhi), Dimitrie Cantemir si Constantin Brâncoveanu (Manastirea Hurezu si mesterul ei Pârvu Mutu). 16. Rascoala lui Horia, Closca si Crisan. Cei trei eroi sunt prezentati în fata bisericii de la Tebea (Tara motilor). Gheorghe Lazar apare ca un personaj de legatura între acest episod si cel care reprezinta miscarea lui Tudor Vladimirescu. 17. Domnul Tudor în fruntea pandurilor intra în Bucuresti si primeste din partea politiei, zapis de consfintire a drepturilor cerute de Adunarea poporului. Alaturi apare episcopul Argesului si o cula, indicând originea lui Tudor Vladimirescu. 18. Anul 1848, în Transilvania cu Avram Iancu care porneste la lupta. 19. Anul 1848, în Tara Româneasca si Moldova. Bonjuristii fraternizeaza cu taranii. 20. Alexandru Ioan Cuza împropietareste taranii. In planul al doilea apare Kogalniceanu. 21. Unirea Principatelor în 1859. Doua femei în costume nationale deapana acelasi fir. 22. Carol I si razboiul de independenta. Domnitorul primeste un steag capturat de la inamic. În scena apare si I.C. Bratianu. 23. Realizarea întregirii nationale: 1918. Pe front soldati între sârme ghimpate. 24. Regele Ferdinand I si România Mare. La Alba Iulia regele si regina Maria. În suita apare generalul Berthelot. Toti trec prin fata unor femei ce simbolizeaza Vechiul regat, Transilvania, Basarabia si Bucovina. 25. Ultima scena ar fi trebuit sa-l reprezinte
pe Carol al II-lea, fondatorul orasului modern, care alaturi de Mihai
I coboara în mijlocul poporului pentru a patrona stiintele, literatura,
artele si industria. Din punct de vedere plastic aceasta ultima scena este tratata diferit fata de restul frescei, culoarea fiind mai vie si desenul mult mai liber. În ansamblu, fresca este realizata într-o maniera oarecum libera, putând vorbi de un stil realist plat. Dominanta cromatica este rece, abundând în cenusiuri. De aici efectul general usor estompat, fara accente plastice deosebite. Aceste caracteristici ale frescei ar putea semnifica la prima vedere ca lucrarea este lipsita de interes artistic. Totusi, în ansamblul salii aceste date devin într-un fel calitati, lucrarea ocupându-si locul sau cu discretie, ca un fel de pandant al tonurilor calde de rosu si auriu din luxurianta bogatie decorativa a cupolei. Slujind frumoasei idei ca istoria nationala trebuie prezentata ca o carte deschisa, în care fiecare privitor sa gaseasca ceva din maretia trecutului si astfel sa mediteze la valorile spirituale, morale ale poporului nostru, fresca Ateneului este semnificativa pentru caracterul emblematic al monumentului. |
Invitati de onoare Extrase presa- Aprecieri Inregistrari Publicatii Rezervari bilete Contact |